Istoric

„Oameni fără dragostea părinţilor, fără trecut, se usucă repede ca crengile fără rădăcină înfipte în nisip.” (Mihail Sadoveanu)

           Despre trecutul şcolii

           Începuturile învăţământului huşean se află în strânsă legătură cu Episcopia Huşilor. Pe lângă această instituţie religioasă a funcţionat de-a lungul timpului o şcoală bisericească, dovada existenţei ei datând din 1747. Atunci, domnitorul Grigore al II-lea Ghica hotăra crearea unor şcoli episcopale, una dintre ele urmând a fi înfiinţată chiar la Huşi. Alături de învăţământul confesional, Huşul a cunoscut şi alte forme de educaţie: învăţământul privat şi cel de stat. Învăţământul privat îşi are începuturile în prima jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când se înregistrau mai multe „pensioane” pentru băieţi şi fete. Spre exemplu, oraşul nostru avea în 1939 şapte şcoli particulare frecventate de 168 de elevi. În 1832, ca urmare a „Regulamentului organic”, apare cea dintâi şcoală primară de stat a Huşului, numită mai târziu Şcoala nr. 1 de băieţi.
Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Huşi, a apărut în 1858 sub numele de ȘCOALA PUBLICĂ PRIMARĂ DE FETE. Controversele legate de data înfiinţării (mai sunt amintiţi şi anii 1851 şi 1852) vor fi probabil rezolvate de cercetările ulterioare. În sprijinul anului 1858 stă cererea formulată de comunitatea oraşului Huşi pentru înfiinţarea acestei şcoli, cerere înregistrată pe 17 februarie 1858 şi intrată în atenţia Departamentului Cultelor şi Instrucţiei Publice peste numai patru zile. Cert este că, pe 14 septembrie 1858, s-a desfăşurat solemnitatea de deschidere a ŞCOLII PUBLICE PRIMARE DE FETE, şcoală ale cărei cursuri erau frecventate în acel moment de doar 20 de eleve. Peste numai o lună, în octombrie 1858, erau înregistrate 52 de eleve ce se confruntau însă cu lipsa abecedarelor. În viitor, numărul elevelor va fi fluctuant. Dacă în septembrie 1859, la începutul unui nou an şcolar, întâlneam 84 de eleve, efectivul acestora a scăzut la 64 în cuprinsul aceluiaşi an şcolar (luna martie 1860), pentru ca în 1862 să ajungă la 90 de eleve.
            În iunie 1869, la sfârşitul  anului şcolar, se întâlneau 108 eleve. Tendinţa fiind crescătoare, în anul şcolar următor se va înfiinţa şi clasa a IV-a primară. Astfel, ŞCOALA DE FETE din Huşi ajungea să aibă patru clase primare, lucru reflectat şi de o statistică din 1 noiembrie 1892, atunci când se înregistrau: clasa I cu 65 de eleve, clasa a II-a cu 41 de eleve, clasa a III-a cu 42 de eleve şi clasa a IV-a cu 21 de eleve. O imagine interesantă ne oferă şi raportul inspectorului sanitar dr. Blasian din 18 februarie 1893, moment în care şcoala avea 160 de eleve dintre care 34 evreice. Acelaşi inspector sublinia că şcoala este „instalată într-un local al oraşului care ar corespunde destinaţiei dacă i s-ar mări ferestrele”.
            Resursa umană a fost şi ea expusă schimbărilor. Prima învăţătoare a fost Profira Lupuşor, cea care participa la deschiderea solemnă a şcolii cu 20 de eleve, aşa cum declara în raportul din 15 septembrie 1858 trimis Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii  Publice. Puţin mai târziu, în 1863, se întâlneau trei clase conduse de învăţătoarele Fany Zeleasca, Aglaia Filipescu şi Ecaterina Semaca. Anul următor se observă mai multe modificări, doar Ecaterina Semaca rămânând pe post, celelalte două învăţătoare fiind înlocuite cu Ecaterina Cadelcu şi Elena Condre. Aceeaşi Ecaterina Semaca este amintită şi în 1892 (primise numele de Roiu în urma căsătoriei), alături de Sevastia Paladi, Ecaterina Săghinescu şi Maria Constantinescu. Tot din acelaşi an datează şi primele informaţii despre postul de director al şcolii ocupat de Ecaterina Roiu (până în 1895) iar mai târziu de Maria Constantinescu (1896-1897).
            Localul şcolii a suferit şi el modificări, vremurile mutându-l prin tot oraşul. Profira Lupuşor amintea în 1858 într-o notă adresată Departamentului Cultelor şi Instrucţiei Publice că şcoala funcţiona într-o casă mică, cu doar două camere, dintre care una fiind folosită drept locuinţă personală. În 1884, localul se afla pe strada Jomir, pentru ca mai târziu să funcţioneze în case închiriate de către autorităţile oraşului. După al doilea război mondial, localul şcolii s-a aflat pe locul actualului hotel „D. Cantemir” iar din 1975 va beneficia de o clădire modernă situată în centrul oraşului, pe strada „Al. I. Cuza”.
            Din punct de vedere organizatoric şi juridic, unitatea a început sub numele de ŞCOALA PUBLICĂ PRIMARĂ DE FETE. Odată cu apariţia altor două şcoli de fete în oraş va primi numele de ȘCOALA NR.1 DE FETE. Generalizarea învăţământului mixt a provocat noi schimbări, unitatea devenind Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 şi îşi va mări efectivul de elevi prin asimilarea Şcolilor nr. 3 şi nr. 8 în anul 1973.
          În 2002, odată cu adoptarea lui  Mihail Sadoveanu drept patron spiritual, şcoala a primit titulatura de Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 „Mihail Sadoveanu” Huşi. De remarcat este şi includerea în 2005 în structura şcolii a Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 13, fapt care a sporit numărul elevilor şi complexitatea instituţiei.
            De la 1 septembrie 2012, şcoala noastră se numeşte Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Huşi.